O reîntâlnire în mijlocul naturii


Soarele stătea să apună, răspândind în atmosferă culori nebune, de la auriu strălucitor până la un portocaliu sălbatic prin care pluteau nori ca de vată. Undeva în păduricea din spatele meu o mierla își laudă cu stăruința trilurile, făcând să îmi tresălta inima de bucurie că sunt martor al serenadei sale. Vântul șuiera ușor mișcând alene tufele de feriga ce acopereau povârnișul de la picioarele mele. Foșnetul plăcut îmi gâdilă urechile liniștindu-mă într-atât de mult încât să nu bag de seama oboseala pe care o resimțeam în acele momente. Aerul începea să se răcească dar miasmele pădurii păreau sa crească în intensitate.

Undeva in Muntii Apuseni

-Superb, am șoptit eu fără să aștept răspuns din partea nimănui. 

-Da pruncule, superb, se auzi o voce cunoscuta în spatele meu.

Am tresărit inițial dar m-am întors într-o clipită plin de bucurie. Era Badea Ion. Omul de care mă leagă multe amintiri plăcute. Omul datorită căruia au sporit enorm cunoștințele despre plante medicinale, care mi-a oferit învățături pe care nu le-aș fi găsit în nici o carte. Omul care m-a învățat să iubesc și să respect natura, să îi simt pulsul și vibrația. El e omul de la care am învățat secrete ale naturii pe care nu mulți oameni le cunosc, iar aceste lucruri mi-au fost, îmi sunt și îmi vor fi de folos toată viața mea. 

L-am privit cu o bucurie sinceră și l-am îmbrățișat cu blândețe. Are totuși 89 de ani deși nu pare. Însa e vioi și plin de viață mai mult decât unul de 30 de ani. Mereu cu zâmbetul pe buze, mereu încercând sa stăpânească cu mâna zbârcita de ani parul pe care i-l deranja vântul. Aținti cu toiagul coșurile mele de papura și mya certă cu o voce fermă dar în care simțeam blândețea.

-Pune iute cimbrișorul la deshidratat, măi huliganule. De cât timp l-ai cules?

-Bade Ioane, amu am coborât de pe Dealul Vulpii cu ce vezi dumneata acolo. e proaspăt cules.

-Păi haide, pune plantele la deshidratat, nu pierde timpul. Că se duce puterea din ele. 

Cimbrisor

Ma îndreptai grăbit înspre rulotă ducând pe rând coșurile de papura pline cu cimbrișor . Eram în munți de o săptămâna și cutreieram coclaurile ca un zănatec în căutare de plante medicinale însa ce ma interesa pe mine era cimbrișorul, Humus serpyllum după denumirea sa latinească. Mi-am instalat rulota într-un loc ferit de vânturi sau pericole și în fiecare zi adaugăm câte 25 de kilometri făcuți în căutare de cimbrișor. Seară de seară mă întorceam cu straița plină, sau… ma rog, cu coșurile pline doar ca să umplu deshidratoarele care zbârnâiau toată noaptea. 

Am pornit generatorul care zumzăia în surdină. Norocul meu ca e silențios îmi zisei. Am intrat în rulotă și m-am îndreptat înspre deshidratatoarele așezate pe suportul lor special. Badea Ion urcă vioi cele trei trepte și l-am simțit urmărindu-mi mișcările precum un maestru își urmărește învățăcelul. Când cele 20 de rafturi ale fiecărui deshidratator fură pline cu cimbrișor, le-am pornit și m-am uitat la Badea Ion. Ma privea cu drag, având în ochi o sclipire nemaivăzută. Omul acesta e atât de plin de viata, îmi zisei eu. 

-Ai putea să pui mai puțin cimbrisor pe fiecare raft, se va usca mai bine și mai repede.

-Eheee, Bade Ioane. Am schimbat motorașele la deshidratoare. Aerul cald circulă mult mai bine acum și uscarea se face mult mai bine.

Râse cu pofta și mă bătu pe umăr apoi se întoarse și ieși afară. Porni luminile din cortul terasa al rulotei  și se așeză pe scaun în fata micii mele măsuțe. Scoase din traistă o sticlă cu ceea ce știam că e afinată.

-Hai pruncu’ meu, să vezi ce minunăție am facut anu’ ăsta.

La cules de afine împreună cu fiica mea

Și da! Chiar e o minunăție. Badea Ion face o afinată și o merișorată cum nu găsești în Munții Apuseni. Cu afine și merișoare culese chiar de el de pe povârnișuri numai de el știute. Cu greu am reușit eu acum zece ani de zile sa îl fac sa îmi dezvăluie din secretele sale și să ma învețe despre culesul plantelor medicinale. Am insistat mult pe lângă el și s-a lăsat înduplecat cu greu. Am prins drag de el și el de mine. De cum simte el ca iar sunt prin munții săi la adunat de plante, odată se ia din loc cu traista pe umăr, plina cu afinata, slănina, brânza și ceapa și vine să-mi tina de urat. Incă mai culege plante și mai face leacuri și alifii. Ani de zile a cules plante care ajungeau la marile firme producătoare de remedii naturiste, însa acum a decis sa se oprească. Nepoții și strănepoții i-au umplut curtea și sufletul și a zis ca vrea sa le stea alături. Dacă or vrea și ei să le transmită cunoștințele sale, o va face, asa îmi spunea. Însa adesea vedeam o umbra pe chipul său când spunea asta. Știam de ce. Copiii și nepoții săi nu își arătaseră interesul pentru plantele medicinale nici chiar acum când se întorseseră în satul natal. 

-Eheei, alta generație, pruncu’ meu.

Se uită la mine și se bucură ca măcar eu l-am tras de mânecă să mă învețe. Și doamne câte am învățat de la el. Unde găsești anumite plante, cum le deosebești intre ele, când se culeg, care părți sunt folositoare, cum se culeg? Ehei, și încă ar mai fi de învățat. Mă doare oarecum amarul său că nu a avut nici o odraslă care să îi calce pe urme. Aceste cunoștințe se pierd încet încet. Oamenii de rând uită. Însă nu toți.

Mai sunt oameni, a căror pasiune pentru plantele medicinale și produsele obținute din acestea, au reușit sa ne ofere remedii naturiste de calitate care ne pot fi de folos întreaga viața. Asa a fost și farmacistul Andrei Farago, a cărui pasiune pentru plantele medicinale a dus la fondarea în 1929, la Orăștie, a primei companii care cultiva plante medicinale în România. Pas cu pas, pasiunea sa a dus la crearea unui standard de calitate excepționala dar și a unui succes enorm care a făcut ca Andrei Farago sa primească în 1934 distincţia regală „Meritul Comercial şi Industrial clasa I”.

Istoria și perioadele sale zbuciumate nu au reușit să facă să pălească valoarea și renumele creat de vizionarul farmacist, astfel că în prezent povestea continuă atât de frumos la Orăștie sub numele de Fares. Astăzi, în jurul orașului Orăștie, pe zeci de hectare, bucurându-se de aerul curat al vechii Dacii, sunt cultivate plante medicinale sub atenta supraveghere a specialiștilor Fares. Plantele care nu pot fi cultivate sunt obținute din flora spontana prin intermediul culegătorilor instruiți și verificați cu atenție. 

Indiferent de metoda prin care sunt obținute plantele medicinale, acestea ajung sa fie procesate, de abia după ce trec atente analize de calitate. Atenția oferită de către angajații Fares procedurilor și metodelor de procesare și depozitare a plantelor este în concordanță cu standardul ce calitate pe care îl impunea farmacistul Farago, iar de acest lucru beneficiază toți cei care folosesc produsele Fares la nevoie, adică noi. 

Da. Sunt pasionat de culesul de plante medicinale. Iubesc natura și plantele medicinale încă de mic. Nu as putea găsi în amintiri exact momentul când am realizat asta. Pur și simplu… s-a întâmplat. Am cumpărat zeci de cărți din care am învățat despre proprietățile plantelor dar și a diferitelor produse obținute din acestea, ceaiuri, siropuri, alifii sau uleiuri. Însa adevărata experiența vine acolo în câmp, dimineața devreme pe când soarele răsare și scaldă dealurile în mii de diamante de rouă. Sau seara la apus când ajungi obosit acasă cu un coș de cimbru sau de afine. Bucuria vine când pleci de pe câmp cu un cos plin cu mușețel și te întorci sa privești înapoi lanul de mușețel pe care în lași în urma zicând “Lasă, să le fie și albinelor”. Cunoștințele sporesc infinit atunci când întâlnești un om precum Badea Ion de la care am învăț cât nu am crezut vreodată să o fac. 

Tot el imi spuse în timp ce ședeam în fața rulotei la mica noastra masuta, bucurandu-ne de minunata lui vișinată în timp ce scoase din traista o sticla de Plantusin Forte:

-Ia citește tu acolo ce plante conține și zi-mi câte din ele nu cresc pe meleagurile noastre și nu le putem noi culege.

-Pai, zisei eu, dintre toate astragalus, echinacea, ghimbir, fenicul, lămâia, piperul, scorțișoara și Ti-tree. Restul le găsim la noi în flora spontană.

-Siropul ăsta are un efect tare bun când ai tuse productivă, bronșită,astm sau afecțiuni ale plămânilor. Nora mea Ileana tot cu siropul asta îi tratează pe nepoți la nevoie. Îi sunt de folos și ceaiurile pe care i le dau eu, dar are încredere mare în Fares. Am încercat și eu, de curios și sunt mulțumit de cât de bune sunt. Se vede că pun dragoste în tot ce fac. Și, pe deasupra adaugă plante de pe alte meleaguri sau din cele de cultură, plante care sunt la fel de bune sau chiar mai bune decât cele de pe la noi.

-Întotdeauna feciorul meu, îi bine să umbli după plante sa faci siropuri ori ceaiuri. Dar când ii rău rândul io zic că îi mai bine să ai încredere în ce găsești la magazinele naturiste. Că doar nu îi fugi pe câmp dacă n-ai o planta să faci un ceai sau un sirop. 

Il privii atent in timp ce isi dadu peste cap paharul de visinata, apoi ridicându-se să plece.

-Bade Ioane, pai nu mai stai? zisei eu necăjit că pleacă atât de repede.

-Pruncu meu, soarele o apus și până în sat e cale lungă. Nu vreau sa mă prindă vreun urs sau lup și să mă bat cu ei.

Râse șugubăț, mă strânse în brațe și porni agale pe poteca la vale. Am rămas puțin descumpănit. Nu am auzit niciodată de ursi și lupi în zonă. Dar și dacă ar fi fost, ar fi fugit cu toții de bunul bade Ion, ca îl știe toată zona cât e de voinic și vioi. Și asta datorită stilului de viață sănătos pe care îl duce, datorita minunățiilor naturii de care a știut sa se bucure și totodată datorită cunoștințelor de care am avut și eu parte și sper să am și în continuare. 

El e omul care a reușit sa pună pe făgașul cel bun o pasiune pe care, atunci când l-am cunoscut, o puneam în valoare ca un ageamiu. El e omul care mi-a deschis ochii și m-a făcut să iubesc și mai mult natura cu ale sale roade de care se bucura întreaga familie, prieteni, cunoscuți și necunoscuți chiar.

Am avut mereu încredere în produsele Fares și le-am folosit fără ezitare la nevoie. Acum însă parca ceva a întărit enorm aceasta încredere. Ceva… sau CINEVA!

Îți multumesc Bade Ioane!

Articol participant la concursul SuperBlog

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s